Goana după comorile dacilor. Măcelul patrimoniului încurajat de nepăsarea autorităților

O adevarată hemoragie a patrimoniului - așa este considerată perioada anilor '90, când localnici și persoane din lumea interlopă au scotocit zona cetăților dacice cu detectoare și lopeți. Există suspiciuni privind implicarea unor politicieni de rang înalt și a unor filiere internaționale. Se estimează că sute de piese de patrimoniu au fost găsite și traficate, cele mai multe ajungând în afara țării. Printre acestea se numără și celebrele brățări dacice.

Puțini își pot imagina acum amploarea pe care a avut-o goana după comori în zona cetăților dacice. În anii ’90, braconajul a înflorit, fiind ignorat de autorități. Vladimir Brilinski, considerat cel mai înfocat apărător al cetăților dacice, a fost primul administrator al fostei capitale dacice, Sarmizegetusa Regia, după ce aceasta a fost preluată de Consiliul Județean Hunedoara, în 2013. Crescut în zonă, Brilinski cunoaște legendele și faptele locului. Astfel, el a ajuns să fie unul dintre primii oameni care au văzut o brățară dacică de aur. Nici poliția, nici istoricii nu i-au dat crezare la început.

Oamenii din satele și cătunele din zonă au știut dintotdeauna că pământul lor ascunde comori uriașe. După localnici și legende, au venit însă profesioniștii, echipați cu aparatură modernă de detecție. Așa a început măcelul patrimoniului, până când autoritățile au început să se intereseze serios de combaterea fenomenului. În acei ani, zeci de persoane au fost cercetate după ce au fost prinse sau bănuite că ar fi căutat comori antice.

Arheologii au găsit în teren mărturii ale distrugerii lăsate în urmă de căutători. Aceștia nu s-au sfiit să folosească utilaje grele pentru a căuta aurul dacic. Goana după comori a devenit un fenomen greu de controlat, iar niciun sit dacic nu a scăpat neatins.

De cele mai multe ori, căutătorii luau doar piesele de aur și argint, iar restul artefactelor erau abandonate în jurul gropilor. Una dintre puținele piese care au scăpat de jaf a devenit cea mai importantă atracție a tezaurului muzeului din Deva. Este vorba despre o matriță de bronz, găsită întâmplător la Sarmizegetusa Regia în 2013 și predată autorităților. Aceasta a devenit celebră, oferind dovezi despre măiestria meșterilor care își aveau atelierele în capitala Regatului Dac.

Această perioadă rămâne un capitol sumbru în istoria protejării patrimoniului cultural românesc, dar și o lecție despre importanța conservării și valorificării acestuia pentru generațiile viitoare.