Un nou Tezaur Uman Viu - meșterul fluierar din Dumbrava de Sus

Județul Hunedoara are un nou meșter declarat Tezau Uman Viu.

Petru Mateş este ultimul artizan rămas în satul Dumbrava de Sus, așezarea recunoscută odinioară în Apuseni pentru fluierele făcute de moți, instrumente muzicale atât de apreciate, încât se spune că și Avram Iancu venea la fluierarii de aici. Cu trecerea anilor, oamenii s-au împuținat și casele s-au părăsit. Acum, în sat, doar Petru Mateş mai cunoaşte acest meşteşug și este des solicitat de către muzee.

​ Proaspăt declarat Tezaur Uman Viu, meșterul fluierar a atras atenția cu atelierul său vizitatorilor de la Muzeul Astra din Sibiu. A cântat la fluier și a vorbit oamenilor despre meșteșugul moștenit de la tatăl său, la fel cum o face și cu oaspeții care au ajuns la casa sa din Dumbrava de Sus.

​ Viaţa pe munte e frumoasă, dar grea. Pentru meșterul popular declarat acum Tezaur Uman Viu este și mai greu - bărbatul trăieşte dintr-un simplu ajutor social. Îl mai ajută vecinii şi cei care aud de traiul greu din părţile locului. Etnograful Monica Dușan i-a fost mereu aproape. Ea a și ajutat la întocmirea dosarului necesar.

​Nominalizarea lui Petru Mateș a venit saptamana trecută și a adus bucurie nu doar meșterului, ci și tuturor celor care îl cunosc și îi apreciază meșteșugul.

„Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU”. Meşterul fluierar a ajuns unul dintre cele „14 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial.” - sursa: cultura.ro

​ În urmă cu un veac, în Dumbrava de Sus erau peste 100 de meşteri care făceau fluiere. Acum a rămas doar el. Petru Mateş povesteşte că nu este un meşteşug uşor, iar omul se teme că priceperea strămoşilor se va pierde.

​ Fără oameni pricepuți, care să ducă mai departe meșteșugul, toată priceperea lui Petru Mateș, moştenită de la tatăl său şi şlefuită în zeci de ani de muncă migăloasă, riscă să se piardă. La fel ca zestrea satului fluierarilor din Apuseni.