Bunicii singuri din Apuseni. Sprijin la capătul vieţii

În ţinuturile fermecătoare ale Apusenilor, viaţa bătrânilor din cătune nu este de fel uşoară. Este motivul pentru care voluntarii campaniei „Ajută satul” vin aici cu lemne şi alimente, la oamenii care au nevoie de sprijin. La Ruseşti, în cea mai nordică aşezare a judeţului Hunedoara, locuinţele moţilor sunt răspândite pe culmile munţilor şi drumurile sunt greu de străbătut.

<<Pentru cei care se întreabă de ce aducem lemne aici: în casă sunt doi bătrâni imobilizați la pat,care nu pot să se deplaseze și normal că venim cu lemnele de jos. Până să îți iei autorizație să găsești lemne aici, pierzi timpul şi timpul e foarte prețios. Facem și curăţenie, suntem dotați cu ,,mașini de teren” şi pornim la drum, hai!>> - Silvia Olari – voluntar ,,Ajută satul”

Soţii Letiţia şi David Vârciu au sănătatea la fel de şubredă precum căsuţa lor veche, din lemn. La 87 de ani, sprijinită în bâtă, femeia de-abia mai poate umbla prin curte. Nenea a zăcut toată iarna. Cât era în putere, a lucrat la pădure, dar munca grea, prin frig şi ploaie şi-a spus cuvântul. Luni întregi a zăcut în pat, cu dureri de oase.

Cei doi îşi amintesc cu nostalgie de vremurile când satul era plin de oameni cu putere de muncă. Cât i-au ţinut puterile, au lucrat pământul, au crescut animale, iar tanti Letiţia cobora din munte şi vindea tot felul de produse lactate în Brad. Acum, la bătrâneţe, au renunţat la toate. S-au săturat de pustietate şi se gândesc să se mute la oraş.

Pe lângă lemne, voluntarii le-au adus vorbă bună şi au venit cu o doză zdravănă de hărnicie. Micuţa căsuţă cu pereţi de lemn şi lut are peste un veac. Locuinţa a fost măturată, geamurile, spălate şi pereţii, curăţaţi.

Ajutorul adus de voluntari este mai mult decât câteva plase cu alimente sau mașini cu lemne. Este munca făcută în folosul omului rămas fără puterea de a se îngriji şi satisfacţia că vezi un chip care zâmbeşte.

Campania ,,Ajută satul” a devenit cunoscută pentru sprijinul acordat familiilor aflate în nevoie. Voluntarii sunt alături de nevoiaşi, de mame singure cu copii,  de oameni rămaşi fără case, dar mai cu seamă de bunici rămaşi fără sprijin la bătrâneţe.