Cioroliţa, obicei unic din Apuseni. Sătenii alungă răul în ajun de Bobotează

Obicei inedit şi unic în ţară. În ajunul de Bobotează, în localitatea hunedoreană Ţebea, sătenii ies noaptea să întâmpine “Cioroliţa”. Se aprind focuri mari în capetele satului şi la răscruce de drumuri, în timp ce alţi tineri se costumează ciudat, se maschează şi se pun în fruntea unui alai cu localnici care fac să răsune munţii cu tobe, clopote şi chiuituri. Tinerii fac gălăgie şi lovesc cu bâtele locurile ca să alunge răul de pe meleagurile lor.

Obiceiul este tare drag sătenilor din Ţebea, localitate care adăposteşte şi Panteonul Moţilor. Cum se lasă seara, sătenii se strâng şi fac focurile la intrările în sat, dar şi la răscrucile de drumuri. Paie, lemne şi mai nou cauciucuri, se aşează în grămezi mari pentru ca, flăcările să fie cât mai înalte.

Între timp, tinerii din alaiul Cioroliţei se îndreaptă către capătul satului, spre casa familiei Pantea. Aici gazda îi aşteaptă cu porţile deschise şi trataţie pe măsură. Membrii alaiului primesc şi nişte pituţe numite pogăcele.

Alaiul se aude de departe – tinerii vin chiuind şi jucând. Un alt dans al Cioroliţei are loc în curtea gazdei. Tinerii mascaţi se numesc „maimuci”.

Alaiul pleacă apoi pe uliţă şi se opreşte la fiecare foc, sau casă de vază. Cumva, întreaga comunitate este implicată în obicei.

În trecut, asemenea focuri se aprindeau în mai multe localităţi din Apuseni, dar obiceiul s-a păstrat doar la Ţebea, unde Cioroliţa are şi părţi inedite. Specialiştii spun că rolul Cioroliţei, era multiplu – îndepărta răul, iar focul ajuta soarele să prindă forţă.

După ore întregi de colindat pe uliţele satului şi de jucat prin curţi sau lângă focuri, localnicii se îndreaptă către Panteonul Moţilor. Aici cei costumaţi se descoperă şi îşi dau jos măştile. Întreaga adunare cântă apoi „Marşul lui Iancu”, în semn de omagiu adus „Crăişorului Munţilor”.