Clacă la coasă, în Apuseni - obiceiuri şi îndeletniciri păstrate de moţi

S-au adunat moţii la coasă, într-un cătun aproape părăsit din Apuseni

Bărbaţi în putere şi-au luat uneltele şi s-au îndreptat voiniceşte către grădinile năpădite de fân. Nici nu se putea bucurie mai mare pe gazdă când a văzut ceata venită în ajutor. În timp ce mulţi s-au relaxat în minivacanţă, alţii au trudit să scoată la lumină căsuţele de lemn ale străbunilor.

Cătunul Şoiceşti a fost odinioară plin de viaţă. Acum doar câteva familii mai vin să aibă grijă de casele părinteşti şi de livezi. Într-un astfel de loc s-au strâns bărbaţi din mai multe sate ale comunei Bulzeştii de Sus. Şi-au ascuţit uneltele şi s-au pus la lucru. Pentru un om crescut la sat, sunetul coaselor care retează iarba, e muzică curată.

Dacă în satele de câmpie se folosesc utilajele moderne, pe coamele Apusenilor, unde de-abia stai în picioare, nici vorbă să poţi intra cu tractorul. Aşa că bărbaţii nu au lăsat coasele să se ruginească şi nici muşchii să uite cum se taie iarba.

Oamenii din Bulzeşti sunt decişi să ţină vii aceste obiceiuri, ca să nu lase satele din Apuseni să moară. Învăţaţi de traiul greu din zonele de munte, moţii ştiu cât de important este să primeşti o mână de ajutor. Ba cred că toţi românii ar trebui să reînveţe să se ajute.

https://www.youtube.com/watch?v=rmH_nIEy98w

În timp ce bărbaţii cosesc de zor, femeile pregătesc mâncarea pentru prânzul clăcaşilor. Coasa este epuizantă, aşa că gospodinele ştiu că este nevoie de bucate săţioase. Când soarele e prea puternic, bărbaţii se trag la umbră unde femeile aştern covoare pe care aşează bucatele. Nimeni nu începe să se îndestuleze până nu se spune rugăciunea.

Cu atâta lume în jur, cu voie bună şi hărnicie, gazdei nu îi vină să creadă că locul a prins viaţă ca pe vremuri.

Multe locuri, odinioară pline de viaţă din comuna Bulzeşti, au fost părăsite. Bărbaţii îşi aduc aminte cu dor de vremurile când, pe coastele Apusenilor, erau păşuni îngrijite. Acum, pădurea a cuprins locurile.

Claca de la Șoicești a făcut parte din sărbătoarea Fiilor Satului la Bulzești. Şi, aşa cum le şade bine moţilor când se adună împreună, se petrece şi se cântă, dar nu se uită nici de Avram Iancu, crăişorul munţilor.