RESURSELE AUTOHTONE, PREȚUITE ÎN EUROPA, DAR UITATE DE AUTORITĂȚILE ROMÂNE

Europa a ajuns într-un moment de cumpănă economică, în care materiile prime critice sunt vitale pentru continent. Mineralele și pământurile rare stau la baza independenței economice și a securității militare. Confruntată în ultimii ani cu un context geopolitic profund instabil, Uniunea Europeană riscă un blocaj industrial major.

Pentru a evita o criză severă, UE este decisă să pună în aplicare strategii de autonomie, printre care „Actul privind materiile prime critice” și un plan de acțiune cu obiective clare pentru anul 2030. România are jumătate dintre cele 34 de elemente considerate critice și trei proiecte declarate oficial strategice la nivel european.

Europarlamentarul Iuliu Winkler consideră că implementarea corectă a acestor proiecte poate aduce României putere economică și mult dorita influență în Uniunea Europeană.

Trei proiecte strategice europene sunt în România

În primăvara anului 2024, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul European privind Materiile Prime Critice, act care vizează reducerea dependenței de importurile asiatice. Europa depinde, în unele cazuri, în proporție de peste 90% de China, iar restricțiile recente de export impuse de Beijing au demonstrat că resursele pot fi folosite ca arme economice.

În baza documentului, Comisia Europeană a validat trei proiecte strategice pe teritoriul României: exploatarea de grafit, magneziu și cupru.

În acest context, europarlamentarul Iuliu Winkler consideră că activismul nu ar trebui să împiedice derularea proiectelor miniere din România.

Pe lângă independența pe care o pot oferi continentului, proiectele aduc perspectiva a mii de locuri bune de muncă pentru români. Ele pot contribui la dezvoltarea zonelor în care sunt implementate și la asigurarea securității economice. Operațiunile miniere la scară largă reprezintă, în același timp, o oportunitate importantă pentru alte firme din zonele respective.

Cele trei proiecte miniere autohtone declarate strategice sunt incluse acum pe harta oficială a Uniunii Europene.

România are jumătate dintre cele 34 de elemente considerate critice

Regulamentul European prevede și obligația statelor membre de a implementa măsuri pentru reducerea birocrației administrative specifice acestor exploatări.

Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaș, a vorbit despre prevederile regulamentului european și despre diferențele pe care aplicarea acestuia ar trebui să le producă în procedurile necesare unor asemenea proiecte.

România nu și-a îndeplinit însă toate atribuțiile cerute, de această dată nu printr-o simplă directivă, ci direct prin Regulamentul European privind Materiile Prime Critice, regulament aplicabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Există întârzieri importante, chiar dacă această inițiativă îi poate oferi României un rol strategic important datorită potențialului geologic autohton.

Țara noastră deține jumătate dintre cele 34 de elemente considerate critice la nivel european. Această pondere semnificativă plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește diversitatea resurselor de subsol.

Regulamentul care oferă celor trei proiecte statutul strategic prevede însă și îndatoriri clare pentru autoritățile statelor membre, inclusiv pentru cele din România.

Iuliu Winkler: proiectele pot întări rolul României în UE

Aflat la al cincilea mandat în Parlamentul European, Iuliu Winkler consideră că, dacă vor fi bine executate și eficient implementate, proiectele miniere strategice pot întări rolul României în Uniunea Europeană.

Exploatarea resurselor autohtone ar putea însemna astfel nu doar materii prime pentru industria europeană, ci și dezvoltare economică, noi locuri de muncă și o poziție mai importantă pentru România în cadrul blocului comunitar.

Grafit, magneziu și cupru – resursele strategice ale României

Cele trei proiecte miniere autohtone au fost selectate de Comisia Europeană pentru a contribui la independența tehnologică și de apărare a blocului comunitar.

La Baia de Fier există cel mai mare sit de grafit din Europa, iar la Budureasa, în Bihor, se dorește obținerea de magneziu metalic, România urmând să fie singura țară din Uniunea Europeană care va exploata această resursă.

Un alt proiect major este Rovina, în județul Hunedoara. Zăcământul are o importanță deosebită datorită conținutului de metal estimat la 635 de mii de tone de cupru.

Cuprul este utilizat masiv în infrastructura electrică, în rețelele inteligente, în motoarele pentru mașinile electrice și în microelectronică, fiind o materie primă care nu poate fi înlocuită.

În prezent, Uniunea Europeană importă 48% din cuprul brut, iar deficitul de extracție minieră rămâne o vulnerabilitate a UE. Se estimează că cererea de cupru va crește cu peste 50% în următoarele decenii.

Acesta este și unul dintre motivele pentru care oficialii europeni au decis să prioritizeze legislativ proiectele privind materiile prime critice.

În cazul în care autoritățile nu își vor respecta sarcinile asumate în baza regulamentului european, România riscă o nouă procedură de infringement.