Resursele minerale critice de la Rovina, salvarea industriei Europene

O nouă oportunitate economică pentru județul Hunedoara nu provine din zăcămintele de cărbune sau aur, ci din cupru. Cuprul este esențial pentru tranziția energetică globală, stând la baza unei economii verzi cu ambiții de zero emisii nete, a infrastructurii de energie regenerabilă și a electrificării societății moderne. Această importanță a cuprului, esențială pentru viitorul economiei europene, a determinat Uniunea Europeană să desemneze proiectul minier Rovina drept proiect strategic, reducând dependența de importurile din afara UE.

Cu un conținut de metal estimat la peste 635.000 de tone de cupru, bogăția zăcămintelor identificate de geologi în apropierea satului hunedorean Rovina plasează zona ca a doua cea mai mare resursă de cupru din Uniunea Europeană, împingând extracția de aur în plan secund.

„Munții noștri poartă aur” - aproape fiecare român cunoaște zicala. Dar studiile efectuate în zona Rovina în ultimele două decenii aduc o corecție importantă. Resursa subterană de cupru are, de asemenea, potențialul de a contribui semnificativ la economia digitală și verde a Europei.

În urma cercetărilor geologice, au fost identificate trei zăcăminte, însumând peste 400 de milioane de tone de minereu. Estimările indică un conținut de resurse metalice de peste 635.000 de tone de cupru (1,41 miliarde de livre) și aproximativ 300 de tone de aur (7,09 milioane de uncii).

 ”Este un minereu complex în care, din punct de vedere al regulamentului european pentru minerale critice, este interesant cuprul, dar având în vedere că zăcământul conține și aur, evident, ar fi un nonsens să se exploateze doar cuprul și să se ignore existența aurului care oricând are o valoare. Din punct de vedere al modului în care ar putea fi prelucrat acest minereu, acesta permite prepararea doar în mediul alcalin, fără să fie utilizate produse de flotație foarte corozive, cum e cianura, foarte periculoase pentru mediul, ceea ce de asemenea constituie un avantaj.” A declarat Georgeta Barabaș, Director Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara

Contextul global actual a schimbat prioritățile Uniunii Europene. Având ca scop protejarea economiei noastre viitoare și reducerea dependenței de importuri, în special cele din China, oficialii europeni se concentrează acum pe crearea de lanțuri de aprovizionare în cadrul statelor membre. Aici joacă un rol important proiectul Rovina al României,  din Munții Apuseni, județul Hunedoara.

În urmă cu un an, Comisia Europeană a publicat lista a 47 de proiecte strategice care să sprijine Legea materiilor prime critice. Situate în 13 state membre, Uniunea Europeană își propune să stimuleze capacitățile interne astfel încât, până în 2030, să se realizeze o reducere cu 30% a importurilor de minerale critice din afara UE.

Dintre aceste 47 de proiecte strategice, sunt trei care au fost identificate pentru a fi dezvoltate în România:

•⁠ ⁠grafit la Baia de Fier, județul Gorj;

•⁠ ⁠magneziu la Budureasa, în județul Bihor;

•⁠ ⁠cupru la Rovina, județul Hunedoara.

Statutul de proiect strategic european aduce beneficii dezvoltatorilor și investitorilor, deoarece aceste proiecte sunt considerate priorități naționale, iar termenele de aprobare trebuie scurtate drastic.

Important de menționat este că reglementările de mediu nu sunt eliminate pentru ca aceste proiecte să fie dezvoltate. Cu toate acestea, acordarea statutului strategic are ca scop accelerarea oricăror proceduri de autorizare a proiectelor necesare. Cu alte cuvinte, scopul este de a reduce birocrația pentru aceste proiecte speciale care, în cazul proiectelor strategice care implică extracția au un termen maxim de 27 de luni – durata pentru a parcurge întreaga procedură de autorizare.

„Regulamentul UE vrea să mobilizeze statele membre, 13 din statele membre care au pe teritoriul lor zăcăminte care conțin cele 32 de minerale critice  identificate la nivelul Uniunii Europene. Din cele 32 de minerale critice, în România, se găsesc 16, dar - pentru că procedurile de mediu durau foarte mult -, Comisia a facilitat statelor membre o procedură scurtă care să încurajeze deschiderea sau începerea cu celeritate a exploatării zăcămintelor cu minerale critice. În acest sens, statele au obligația să înființeze un ghișeu unic prin care toate companiile care identifică zăcăminte unul sau mai multe minerale din cele 32 de minerale critice poate să primească statut de proiect strategic și să urmeze o procedură de avizare foarte rapidă. În momentul de față, legislația europeană a impus statelor membre parcurgerea a două proceduri înainte de începerea activității de exploatare minieră propriu-zisă. Astfel, prima etapă este etapa prin care se schimbă destinația perimetrului de exploatare, a doua etapă este etapa prin care se parcurge procedura, prin care se obține acordul de mediu care, precede autorizația de construire pentru toate facilitățile tehnologice care urmează să fie dezvoltate în perimetru”, precizează directorul APM Hunedoara

În Regulamentul Uniunii Europene privind materiile prime critice, cuprul ocupă un loc de onoare. Evoluțiile globale recente le-au dat dreptate experților europeni: cuprul a devenit noul metal al crizei.

Cererea de cupru continuă să crească brusc datorită boom-ului global al vânzărilor de vehicule electrice, componentelor pentru energie regenerabilă, panourilor solare, cheltuielilor pentru apărare și centrelor de date utilizate pentru Inteligența Artificială.

Centrele de date bazate pe inteligență artificială, de exemplu, consumă cantități masive de cupru, cererea generată de acestea fiind estimată la sute de mii de tone anual.

Explozia consumului, combinată cu oferta limitată, generează un deficit de piață în creștere și împinge prețurile cuprului aproape de maxime istorice.

Experții avertizează că cererea globală de cupru ar putea crește la 42 de milioane de tone anual până în 2040, față de 28 de milioane de tone înregistrate în 2025 - o creștere de 50% care, fără noi operațiuni miniere, ar putea împinge piața într-un deficit major de aprovizionare. Economiștii prevăd că lumea va avea nevoie în următorii 20 de ani de aceeași cantitate de cupru care a fost extrasă în ultimii o mie de ani.

Având în vedere că producția de cupru din Proiectul Rovina este estimată să acopere puțin sub 5% din cererea Uniunii Europene, proiectul a dobândit o importanță internațională strategică și a plasat România ferm pe harta mineralelor critice. Drept urmare, oficialii de la Bruxelles monitorizează îndeaproape procedurile de reglementare și autorizare aflate în desfășurare în prezent în România.

„Deci Uniunea Europeană a încercat să ne dea un exemplu. A identificat deja trei proiecte prioritare, din care unul din fericire este în județul nostru, în zona Bradului, doar că și aceste proiecte recunoscute la nivel european ca și proiecte strategice au nevoie și de o recunoaștere națională. Plus că, în situația în care ele sunt deja definite, aprobate, identificate ca și proiecte prioritare, ca și proiecte strategice, noi ca și autoritate locală de mediu nu putem să parcurgem acea procedură scurtă până când autoritatea centrală nu creează baza legală pentru ca noi să putem să parcurgem procedura scurtă. Există, în raportul de mediu, evaluări parcurse pe o perioadă de timp foarte lungă, având în vedere că cercetarea în zona Bradului, în perimetrul Samax, se face de 20 de ani. Există și date de mediu colectate cu seriozitate de experți acreditați. Au fost identificate, evident, nu pot să spui că nu există un impact asupra mediului, dar există și măsuri prin care impactul să fie redus, măsuri compensatorii sau anumite practici care pot să mențină impactul asupra mediului într-un nivel rezonabil.”

Proiectul de la Rovina beneficiază de statutul de proiect strategic fără facilități de finanțare europeană. Investiția este realizată exclusiv cu capital privat.

„Uniunea Europeană, pentru a încuraja statele să fie cât mai operative în dezvoltarea proiectelor pentru producția de minerale critice, a identificat un număr de proiecte. Din acele proiecte identificate ca prioritare de Comisia Europeană, trei sunt pe teritoriul României. Comisia s-a angajat să faciliteze accesul companiilor  către investitori care – având statutul de proiect strategic-, evident că au o încredere suplimentară în faptul că investiția se va realiza și va fi un beneficiu pentru toată lumea”, a explicat directorul APM Hunedoara.

Vorbim de finanțări europene nerambursabile? „Nu, nu există. Nu vorbim de finanțări europene nerambursabile”,a declarat aceasta.

În natură, zăcămintele de cupru și aur se găsesc adesea împreună iar Proiectul Minier Rovina nu este diferit. Cu zăcămintele de la Rovina-Remetea, Colnic și Valea Gârzii-Cireșata, operațiunile miniere pot contribui economic timp de peste trei decenii.

Proiectul Rovina a fost deținut de SAMAX încă de la început. Cu toate acestea, din cauza sprijinului limitat pentru investiții în România, compania a fost nevoită să caute finanțare la nivel internațional. Euro Sun Mining a răspuns acestei provocări și a oferit un sprijin constant SAMAX de-a lungul multor ani.

În ultimele două decenii, amploarea investițiilor necesare a fost substanțială, cheltuielile totale fiind estimate să ajungă la aproximativ 800 de milioane de dolari americani până la finalizarea construcției minei. Prin accesul continuu la piețele de capital de pe bursa de valori canadiană, Euro Sun Mining a permis proiectului să finanțeze locuri de muncă locale și să îndeplinească cerințele legale necesare pentru a transforma Rovina într-unul dintre cele mai dezvoltate proiecte miniere din Europa.

Pe măsură ce eforturile de autorizare continuă, viitorul ar putea aduce dezvoltare prin Proiectul Rovina, județului Hunedoara și comunităților înconjurătoare. Crearea unor oportunități semnificative de angajare directă și indirectă ar contribui la revitalizarea economiilor locale și ar aduce o vitalitate reînnoită satelor care au trecut prin decenii de stagnare și depopulare. În același timp, proiectul de cupru Rovina are potențialul de a plasa România ca un contribuitor strategic la lanțul de aprovizionare cu minerale critice al Europei.

Odată operațional, activitatea economică generată de Proiectul Rovina este așteptată să reprezinte una dintre cele mai semnificative investiții ale regiunii de la declinul industriei miniere, după închiderea minelor în 2005. Proiectul are, de asemenea, potențialul de a ajuta la restaurarea moștenirii miniere îndelungate a regiunii, care a jucat în decursul istoriei un rol vital în sprijinirea comunităților locale și a prosperității economice.

Împreună cu punerea în funcțiune a Centralei Electrice Mintia și redeschiderea Combinatului de la Hunedoara, Proiectul Rovina are puterea de a impulsiona o nouă eră de reînnoire industrială - nu numai pentru județul Hunedoara, ci și pentru viitorul strategic al Europei. Împreună, aceste proiecte pot readuce județul Hunedoara la locul său de drept în inima peisajului economic și industrial al României.