Ziua Drapelului Național la Castelul Corvinilor

Simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea, începutul adoptării oficiale a tricolorului, ca benzi separate de culoare, datează din timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, fiind arborat navelor comerciale. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară. Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile.

În timpul Revoluției de la 1848, pe lângă cele trei culori, drapelul tricolor avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”.

Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară.

După urcarea pe tron a regelui Carol I, drapelul se va alinia regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene, având culorile dispuse vertical. Drapelul național al României este tricolor, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime și benzile dispuse în poziție verticală, astfel: lângă hampă se găsește culoarea albastră, apoi cea galbenă și spre exterior, culoarea roșie.

Legea nr. 75/1994 precizează că fâșiile drapelului național au culorile albastru cobalt, galben crom și roșu vermion.

Semnificația culorilor prezente pe drapelul României este următoarea: Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei. Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea. Ea reprezintă şi culoarea holdelor de grâu copt. Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

Drapelul României se arborează în mod permanent: - pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice; - la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură; - la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional; - ca pavilion, pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Sursa - Facebook Primaria Hunedoara